notorietate - explicat in DEX

notorietate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NOTORIETÁTE s. f. Însușirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume; reputație, faimă. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. notoriété.

notorietate (Dicționar de neologisme, 1986)
NOTORIETÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este notoriu; celebritate, faimă. [Pron. -ri-e-. / cf. fr. notoriété].

notorietate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
NOTORIETÁTE s. f. însușirea de a fi notoriu; celebritate, reputație, faimă. (< fr. notoriété)

notorietate (Dicționaru limbii românești, 1939)
* notorietáte f. (d. notoriŭ). Calitatea de a fi notoriŭ: e un fapt de notorietate publică că alianța s’a încheĭat.

notorietate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
notorietáte (-ri-e-) s. f., g.-d. art. notorietắții

notorietate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
notorietate f. caracterul celor notorie.