neurologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEUROLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază formarea, structura, funcțiile și bolile sistemului nervos. [
Pr.:
ne-u-] – Din
fr. neurologie.neurologie (Dicționar de neologisme, 1986)NEUROLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază formarea, structura, funcțiile și bolile sistemului nervos. [Gen.
-iei. / < fr.
neurologie, cf. gr.
neuron – nerv,
logos – știință].
neurologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEUROLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază structura, fiziologia și patologia sistemului nervos. (< fr.
neurologie)
neŭrologie (Dicționaru limbii românești, 1939)* neŭrologíe f. (vgr.
neûron, nerv, și
-logie). Știința nervilor și a boalelor lor. – Și
nevr- (după ngr.) ca și fr.
névrologie.neurologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neurologíe (ne-u-) s. f.,
art. neurología, g.-d. neurologíi, art. neurologíei