neînduplecare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEÎNDUPLECÁRE s. f. Însușirea celui neînduplecat; inflexibilitate, hotărâre, fermitate;
p. ext. cruzime. –
Ne- +
înduplecare.neînduplecare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neînduplecáre (-du-ple-) s. f.,
g.-d. art. neînduplecắrii