neprietenos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPRIETENÓS, -OÁSĂ, neprietenoși, -oase, adj. 1. Lipsit de prietenie, de bunăvoință; dușmănos, ostil, neprietenesc;
p. ext. care nu este sociabil, comunicativ; morocănos. ♦ Care exprimă, trădează dușmănie, ostilitate, lipsă de prietenie.
2. Fig. (Despre încăperi, interioare etc.) Lipsit de confort, de intimitate; rece, neprietenesc. [
Pr.:
-pri-e-] –
Ne- +
prietenos.neprietenos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neprietenós (ne-pri-e-) adj. m.,
pl. neprietenóși; f. neprietenoásă, pl. neprietenoáse