negustoreasă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEGUSTOREÁSĂ, negustorese, s. f. Femeie care se ocupă cu comerțul (particular); soție de negustor; negustoriță. [
Var.: (
înv. și
reg.)
neguțătoreásă s. f.] –
Negustor +
suf. -easă.negustoreasă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)negustoreásă s. f.,
g.-d. art. negustorései; pl. negustorése