nefericit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEFERICÍT, -Ă, nefericiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu este fericit, care îndură suferințe (morale); cuprins de durere; nenorocit. ♦ Nefast.
Zi nefericită. ♦ Care este într-o stare proastă, neprielnică, care provoacă neplăceri.
Climă nefericită. –
Ne- +
fericit.nefericit (Dicționaru limbii românești, 1939)nefericít, -ă adj. Fără fericire, nenorocit.
nefericit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nefericit a. lipsit de fericire.