nechez (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NECHÉZ, (rar)
nechezuri, s. n. Nechezat
2. – Din
necheza (derivat regresiv).
nechez (Dicționaru limbii românești, 1939)nechéz, a -
zá v. intr. (var. din
rînchez. Cp. cu
botez, cutez, retez).
Mold. Trans. Strig, vorbind de caĭ. – În Munt. vest.
ninchez și
nichez (Isp. Basme, 77 și 301). V.
rînchez.nechez (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nechéz (rar)
s. n.,
pl. nechézurinechez (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nechez n. strigătul calului:
și’n departe se aude un nechez răsunător AL.