nebeligerant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEBELIGERÁNT, -Ă, nebeligeranți, -te, adj. (Despre state, țări) Care manifestă o stare de nebeligeranță. –
Ne- + beligerant. Cf. fr. non-belligerant.nebeligerant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nebeligeránt adj. m.,
pl. nebeligeránți; f. nebeligerántă, pl. nebeligeránte