neînfricat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEÎNFRICÁT, -Ă, neînfricați, -te, adj. Care nu se înfricoșează, care nu se teme (de nimic); curajos, viteaz, neînfricoșat. –
Ne- +
înfricat.neînfricat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neînfricát adj. m.,
pl. neînfricáți; f. neînfricátă, pl. neînfricáte