neîndoios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEÎNDOIÓS, -OÁSĂ, neîndoioși, -oase, adj.,
adv. (În mod sigur) sigur, hotărât, cert. [
Pr.:
-do-ios] –
Ne- +
îndoios.neîndoios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neîndoiós adj. m.,
pl. neîndoióși; f. neîndoioásă, pl. neîndoioáseneîndoios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)neîndoios a. de care nu se poate îndoi.
neîndoĭos (Dicționaru limbii românești, 1939)neîndoĭós, -oásă adj. Evident, indubitabil. Adv.
Rezultă neîndoĭos că el era.