naufragiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NAUFRAGIÉRE, naufragieri, s. f. Faptul de
a naufragia, naufragiu. [
Pr.:
na-u-fra-gi-e-re] –
V. naufragia.naufragiere (Dicționar de neologisme, 1986)NAUFRAGIÉRE s.f. Acțiunea, faptul de a naufragia. [Pron.
na-u-fra-gi-e-. / <
naufragia].
naufragiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)naufragiére (na-u-fra-gi-e-) s. f.,
g.-d. art. naufragiérii; pl. naufragiéri