naturalitate (Dicționar de neologisme, 1986)
NATURALITÁTE s.f. Însușirea de a fi natural; calitatea a ceea ce este natural; naturalețe. [Cf. fr. naturalité, lat. naturalitas].
naturalitate (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
naturalitáte s.f. (înv.) 1. drept de cetățenie. 2. naturalețe. 3. însușirea de a fi natural.
naturalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
NATURALITÁTE s. f. însușirea de a fi natural; naturalețe. (< fr. naturalité, lat. naturalitas)
naturalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
* naturalitáte f. (lat. naturalitas, -atis). Naturaleță, calitatea de a fi natural (neafectat).