napolitan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)NAPOLITÁN, -Ă, napolitáni, -e, adj., subst.
1. Adj., s.m. și f. (Locuitor) din Napoli (Italia). ♦ (s.f.) Dialect vorbit în (regiunea) Napoli.
2. S.f. Produs de cofetărie din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă. (cf. fr.
napolitain, it.
napoletano) [def., et. și
MDN]
napolitan (Marele dicționar de neologisme, 2000)NAPOLITÁN, -Ă I.
adj., s. m. f. (locuitor) din Napoli. ◊ (s. m.) dialect vorbit în (regiunea) Napoli. II. s. f. produs de cofetărie din straturi alternative de foi cu umplutură de cremă. (< fr.
napolitaine)
napolitan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)napolitán adj. m.,
s. m.,
pl. napolitáni; adj. f.,
s. f. napolitánă, pl. napolitáne