năluci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NĂLUCÍ, nălucesc, vb. IV.
1. Refl. A i se părea cuiva că vede, că aude ceva; a i se năzări;
p. ext. a-și închipui, a-și imagina.
2. Intranz. A se înfățișa, a apărea, a se ivi, vag sau fugitiv, vederii. ♦ A apărea în gând, a-i trece prin minte.
3. Tranz. (Rar) A uimi, a fermeca, a încânta (prin frumusețe, strălucire etc.). –
Cf. luci.