muzicant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUZICÁNT, -Ă, muzicanți, -te, s. m. și
f. 1. Persoană care cântă la un instrument muzical.
2. (
Înv.) Persoană care cunoaște, se ocupă cu muzica, are aptitudini pentru muzică;
p. ext. compozitor. – Din
it. musicante, germ. Musikant.