mustuitor - explicat in DEX

mustuitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MUSTUITÓR, mustuitoare, s. n. Unealtă de lemn formată dintr-un băț ramificat la capăt, cu care se zdrobesc strugurii pentru a se obține mustul. [Pr.: -tu-i-] – Mustui + suf. -tor.

mustuitor (Dicționaru limbii românești, 1939)
mustuitor, V, mustitor.

mustuitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mustuitór (pop.) (-tu-i-) s. n., pl. mustuitoáre

mustuitor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mustuitor n. unealtă cu care se strivesc strugurii.