muselină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUSELÍNĂ, museline, s. f. Țesătură de bumbac sau de mătase, subțire și străvezie, din care se confecționează îmbrăcăminte ușoară, perdele etc. ♦ Stofă de lână foarte fină. [
Var.:
muselín, muslín s. n.] – Din
fr. mousseline, pol. múslin, tc. musín.muselină (Dicționar de neologisme, 1986)MUSELÍNĂ s.f. Țesătură fină de bumbac sau de mătase transparentă. ♦ Stofă fină de lână. [Var.
muslin s.n.,
muslină s.f. / < fr.
mousseline, cf.
Mosul – oraș în Irak].
muselină (Marele dicționar de neologisme, 2000)MUSELÍNĂ s. f. țesătură fină de bumbac sau de mătase, transparentă. ◊ stofă fină de lână. (< fr.
mousseline)
muselină (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)muselínă (muselíne), s. f. – Țesătură fină din bumbac, lînă sau mătase.
Fr. mouselline, din
tc. mosuli, de la
Mosul, de unde și dubletul
mosul (
var. mosul)
s. n. (
înv., muselină),
cf. Șeineanu, III, 87; Lokotsch 1484.
muselină (Dicționaru limbii românești, 1939)*muselínă f., pl.
e (fr.
mousseline, d. it.
mussolina și
mussolino, dim. d.
mússolo, muselină, turc. ar.
mosuli, d.
Mosúl, un oraș din Mesopotamia; engl. [d. fr.]
muslin). Un fel de pînză foarte supțire [!] de bumbac, de lînă saŭ de matasă [!]. – Vechĭ
mosul și
musúl, pl.
urĭ (turc.
mosúl). În Trans.
mușulin (ung.
muselin).
muselină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)muselínă (
înv.)
s. f.,
g.-d. art. muselínei; pl. muselínemuselină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)muselină f.
1. pânză de bumbac foarte străvăzătoare și fină;
2. stofă foarte subțire (= fr.
mousseline).