murind (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MURÍND, -Ă, murinzi, -de, adj.,
s. m. și
f. (
Înv.)
1. Adj. Care se află pe moarte; care este specific muribundului.
2. S. m. și
f. Muribund. –
V. muri.murind (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)murínd (
înv.)
adj. m.,
s. m.,
pl. murínzi; adj. f.,
s. f. muríndă, pl. murínde