munculiță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MUNCULÍȚĂ,munculițe, s. f. Diminutiv al lui muncă; muncușoară. – Muncă + suf. -uliță.
munculiță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) munculíță (pop.) s. f., g.-d. art. munculíței