multiplicand (Dicționaru limbii românești, 1939)
*multiplicánd n., pl. e (lat. multiplicandus, subînț. númerus). Aritm. Înmulțit, număr care trebuĭe înmulțit cu altu.
multiplicand (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
multiplicand m. număr de înmulțit cu altul.