mulsură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MULSÚRĂ, mulsuri, s. f. (
Reg.) Mulgere. –
Muls1 +
suf. -ură.mulsură (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)mulsúră,
mulsúri, s.f. (reg.)
1. mulgere.
2. cantitate de lapte mulsă o dată.
mulsură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mulsúră (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. mulsúrii; pl. mulsúrimulsură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mulsură f. lucrarea de a mulge și rezultatul ei. [Lat. MULSURA].