mucenic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUCENÍC1, mucenici, s. m. (
Pop.; de obicei la
pl.) Un fel de colăcel (împletit în formă de 8) preparat din aluat copt sau fiert, cu nuci și cu zahăr sau cu miere, care se mănâncă în ziua de 9 martie. –
Cf. rus. mučnik „plăcintă de secară”.