monoclinal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MONOCLINÁL, -Ă, monoclinali, -e, adj.,
s. n. 1. Adj. (Despre structuri geologice cutate) Care aparține unui singur flanc cutat.
2. S. n. Succesiune de straturi care prezintă aceeași înclinare și același sens. – Din
fr. monoclinal.monoclinal (Dicționar de neologisme, 1986)MONOCLINÁL, -Ă adj., s.n. (Structură geologică) care se prezintă sub forma unor strate succesive cu același sens și același unghi de înclinare. [< fr.
monoclinal].
monoclinal (Marele dicționar de neologisme, 2000)MONOCLINÁL, -Ă adj., s. n. (structură geologică) sub forma unor straturi succesive, cu același sens și unghi de înclinare. (< fr.
monoclinal)
monoclinal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)monoclinál1 (-no-cli-) adj. m.,
pl. monoclináli; f. monoclinálă, pl. monoclinálemonoclinal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)monoclinál2 (-no-cli-) s. n.,
pl. monoclinále