mondenitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MONDENITÁTE, mondenități, s. f. Eveniment, întâmplare, particularitate a vieții mondene. ♦ Faptul de a fi monden; înclinare spre viața mondenă. – Din
fr. mondanité (după
modern).
mondenitate (Dicționar de neologisme, 1986)MONDENITÁTE s.f. 1. Înclinare spre o viață mondenă. ♦ Vanitate mondenă.
2. (
La pl.) Evenimente, întâmplări ale lumii mondene. [<
monden +
-itate, cf. fr.
mondanité].
mondenitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)MONDENITÁTE s. f. 1. înclinare spre o viață mondenă. ◊ vanitate mondenă. 2. (pl.) evenimente ale lumii mondene. (după fr.
mondanité)
mondenitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mondenitáte s. f.,
g.-d. art. mondenitắții; pl. mondenitắți