mlăștinos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MLĂȘTINÓS, -OÁSĂ, mlăștinoși, -oase, adj. (Despre terenuri) Cu mlaștini; noroios, mocirlos. –
Mlaștină +
suf. -os.mlăștinos (Dicționaru limbii românești, 1939)mlăștinós, -oásă adj. (d.
mlaștină). Acoperit de mlaștinĭ:
loc mlăștinos.mlăștinos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mlăștinós adj. m.,
pl. mlăștinóși; f. mlăștinoásă, pl. mlăștinoásemlăștinos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mlăștinos a. de natura mlaștinei.