mijlocar(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MIJLOCÁR, -Ă,mijlocari, -e, adj. (Reg.) Mijlocaș (II 1). – Mijloc + suf. -ar.
mijlocar(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) mijlocár (reg.) adj. m., pl. mijlocári; f. mijlocáră, pl. mijlocáre