miasmatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MIASMÁTIC, -Ă, miasmatici, -ce, adj. Care conține sau produce miasme; puturos, pestilențial. [
Pr.:
mi-as-] – Din
fr. miasmatique.miasmatic (Dicționar de neologisme, 1986)MIASMÁTIC, -Ă adj. Care conține sau produce miasme; puturos. [Pron.
mi-as-. / < fr.
miasmatique].
miasmatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)MIASMÁTIC, -Ă adj. care conține sau produce miasme; pestilențial. (< fr.
miasmatique)
miasmatic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)miasmátic (mi-as-) adj. m.,
pl. miasmátici; f. miasmátică, pl. miasmátice