mezel - explicat in DEX



mezel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MEZÉL, mezeluri, s. n. (Mai ales la pl.) Nume generic dat mai multor preparate alimentare din carne, de tipul salamului. – Din tc. meze.

mezel (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
mezél (mezéluri), s. n.1. Antreu, gustare. – 2. Salam, cîrnat. – Var. (înv.) mezea. Mr. mizé, megl. mezé. Tc. meze, din per. māzā (Roesler 599; Șeineanu, II, 258; Loebel 63; Lokotsch 1453), cf. ngr. μεζές, alb. mezë. Forma primitivă este cea a variantei, de la al cărei pl. mezele s-a reconstituit noul sing.Der. mezelic, s. n. (gustare), din tc. mezelik, cf. megl. miziloc, ngr. μεζελίϰι; mezelerie, s. f. (prăvălie de mezeluri).

mezel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mezél s. n., pl. mezéluri

Alte cuvinte din DEX

MEZDRI MEZDRELI MEZDREA « »MEZELAR MEZELAREASA MEZELARIE