metatetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)METATÉTIC, -Ă, metatetici, -ce, adj. (
Lingv.) De metateză; din metateză. – Din
fr. métathétique.metatetic (Dicționar de neologisme, 1986)METATÉTIC, -Ă adj. Referitor la metateză; rezultat din metateză. [Cf. fr.
métathétique].
metatetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)METATÉTIC, -Ă adj. referitor la metateză; rezultat prin metateză. (< fr.
métathétique)
metatetic (Dicționaru limbii românești, 1939)*metatétic, -ă adj. (vgr.
meta-thetikós. V.
ipo- și
sin-tetic). Format pin [!] metateză:
cuvînt metatetic.