metamorală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)METAMORÁLĂ s. f. (Rar) Parte a teoriei etice care studiază principiile fundamentale ale moralei. – Din
fr. métamorale.metamorală (Dicționar de neologisme, 1986)METAMORÁLĂ s.f. Parte a teoriei etice având ca obiect principiile fundamentale ale moralei. [< fr.
métamorale].
metamorală (Marele dicționar de neologisme, 2000)METAMORÁLĂ s. f. parte a teoriei etice care studiază principiile fundamentale ale moralei. (< fr.
métamorale)