metamagnetism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)METAMAGNETÍSM s. n. Formă specifică de magnetism, prezentată de unele substanțe. – Din
fr. métamagnétisme.metamagnetism (Dicționar de neologisme, 1986)METAMAGNETÍSM s.n. Formă specifică a proprietăților magnetice ale unor corpuri. [Cf. fr.
métamagnétisme].
metamagnetism (Marele dicționar de neologisme, 2000)METAMAGNETÍSM s. n. formă specifică a proprietăților magnetice ale unor corpuri. (< fr.
métamagnétisme)
metamagnetism (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)METAMAGNETÍSM (‹
fr. {i})
s. n. (
FIZ.) Formă specifică de magnetism, prezentată de unele substanțe (
ex. elementele din familia pământurilor rare); se manifestă în intervale limitate de temperatură, apărând adesea ca stadiu intermediar între feromagnetism și paramagnetism.
metamagnetism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)metamagnetísm s. n.