metamer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)METAMÉR, metamere, s. n. 1. Fiecare dintre elementele constitutive ale corpului viermilor anelizi și artropodelor, asemănătoare ca structură și așezate succesiv; segment.
2. Segment primitiv al embrionului. – Din
fr. métamère.metamer (Dicționar de neologisme, 1986)METAMÉR, -Ă adj. (
Despre corpuri) Care prezintă un anumit fel de izomerie. //
s.n. Fiecare dintre segmenții din care este format corpul unui vierme sau al unui artropod. [< fr.
métamère].
metamer (Marele dicționar de neologisme, 2000)METAMÉR, -Ă I.
adj. (chim.; despre corpuri) care prezintă metamerie. II. s. n. 1. segment primitiv al embrionului, provenind din mezoderm, care se scindează în fragmente regulate. 2. fiecare dintre segmentele din care este format corpul la viermi și la artropode. (< fr.
métamère)
metamer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)metamér s. n.,
pl. metamére