mestecător - explicat in DEX
mestecător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MESTECĂTÓR, mestecătoare, s. n. Făcăleț. –
Mesteca2 +
suf. -ător.mestecător (Dicționaru limbii românești, 1939)mestecătór, -oáre s. Care mestecă în gură:
mestecător de opiŭ.mestecător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mestecătór s. n.,
pl. mestecătoáremestecător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mestecător m. cel ce mestecă:
mestecător de opiu.