mestecănaș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MESTECĂNÁȘ,mestecănași, s. m. 1. Diminutiv al lui mesteacăn.2. (Bot.) Mesteacăn pufos. – Mesteacăn + suf. -aș.
mestecănaș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) mestecănáș s. m., pl. mestecănáși