meniu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MENÍU, meniuri, s. n. Totalitatea felurilor de mâncare servite la o masă. ♦ Listă pe care sunt scrise felurile de mâncare și băuturile servite într-un restaurant, împreună cu prețurile respective; listă de bucate. ◊
Meniu fix = masă servită (la prânz) într-un restaurant, la care numărul și ordinea felurilor de mâncare sunt stabilite zilnic de restaurantul respectiv (și al cărei preț este redus). – Din
fr. menu.meniu (Dicționar de neologisme, 1986)MENÍU s.n. Lista felurilor de mâncare de la o masă, de la un banchet etc.; mâncărurile servite la o masă. [Pron.
-niu, var.
menu s.n. (pron.
me-nü). / < fr.
menu].
meniuMENÍU, meniuri, s. n. (Inform.) Listă de comenzi adresate calculatorului, listă oferită utilizatorului de către un program informatic. – Din engl.
menu.meniu (Marele dicționar de neologisme, 2000)MENÍU s. n. 1. listă a felurilor de mâncare și a băuturilor servite la o masă, la un banchet etc. 2. (inform.) parte a unui program, afișată pe ecranul calculatorului care oferă utilizatorului mai multe opțiuni. (< fr.
menu)
meniu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)meníu s. n.,
art. meníul; pl. meníuri