meditator - explicat in DEX

meditator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MEDITATÓR, -OÁRE, meditatori, -oare, s. m. și f. Persoană care meditează (4) un elev; preparator (4). – Medita + suf. -tor.

meditator (Dicționar de neologisme, 1986)
MEDITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care dă lecții particulare. [< medita + -tor].

meditator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MEDITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care meditează (II); preparator (II, 3). (< medita + – tor)

meditator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*meditatór, -oáre s. Greșit îld. preparator (acela care prepară un elev ca să știe lecțiunile).

meditator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
meditatór s. m., pl. meditatóri

meditator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
meditator m. repetitor de studii.