medelnicer - explicat in DEX

medelnicer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MEDELNICÉR, medelniceri, s. m. Titlu dat în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova, boierului care turna domnului apă ca să se spele pe mâini, punea sarea și servea bucatele; boier care avea acest titlu. – Medelniță + suf. -ar.

medelnicer (Dicționaru limbii românești, 1939)
medelnicér m. (d. medelniță). Vechĭ. Un boĭer de un rang neînsemnat care-ĭ turna domnuluĭ apă de spălat în ainte [!] de a se pune la masă și-l servea la masă; maĭ pe urmă, numaĭ un titlu rămas pînă supt [!] Regulamentu Organic. V. stolnic și mataragiŭ.

medelnicer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
medelnicér s. m., pl. medelnicéri

medelnicer (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
medelnicer m. od. 1. cel ce turna (la sărbători sau solemnități) Domnului apă pentru spălatul mâinilor; 2. rang de boierie: ce întâmplare te aduce la mine, arhon medelnicere? FIL. [Tras din slav. MEDENIȚA, lighean].