medalion (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MEDALIÓN, medalioane, s. n. 1. Bijuterie de formă rotundă sau ovală, care încadrează sau închide între două capace o fotografie, o pictură, o șuviță de păr etc. și care se poartă de obicei la gât. ♦ Ramă ovală sau rotundă în care este fixată o fotografie sau un tablou;
p. ext. fotografie sau tablou fixat într-o astfel de ramă.
2. Element decorativ de formă circulară sau ovală, folosit în arhitectură, mobilier etc. și cuprinzând un basorelief, o inscripție, un portret etc.
3. Scriere literară în proză de mici dimensiuni, pe o anumită temă, în care sunt schițate trăsăturile fundamentale ale vieții și operei unei personalități, adesea urmată de exemplificări din opera acesteia. [
Pr.:
-li-on] – Din
fr. médaillon (după
medalie). Cf. it. medaglione.medalion (Dicționar gastronomic explicativ, 2003)MEDALIÓN s.n. În gastronomie, felie de formă rotundă sau ovală de carne (mușchi sau mușchiuleț de vițel sau de porc), de piept de pasăre, de pește, de crustacee sau de ficat de gâscă.
medalion (Dicționar de neologisme, 1986)MEDALIÓN s.n. 1. Bijuterie ovală sau rotundă în care se păstrează o fotografie sau o mică amintire și care se poartă de obicei la gât.
2. Fotografie sau tablou de formă ovală sau rotundă.
3. Ornament rotund sau oval care cuprinde un basorelief, o inscripție. ♦ Motiv în formă de romb care se aplică în mijlocul unei țesături.
4. Preparat culinar de formă rotundă sau ovală.
5. Scurtă scriere literară în proză, articol critic în care se schițează portretul unei personalități. ♦ Spectacol, emisiune etc. dedicată evocării unui compozitor sau unui scriitor. [Pron.
-li-on. / < fr.
médaillon, cf. it.
medaglione].
medalion (Marele dicționar de neologisme, 2000)MEDALIÓN s. n. 1. bijuterie ovală sau rotundă în care se păstrează o fotografie, o mică amintire (care se poartă la gât). 2. ornament rotund sau oval de fațadă sau de mobilier, care cuprinde un basorelief, o inscripție. ◊ motiv în formă de romb care se aplică în mijlocul unei țesături. 3. preparat culinar de formă rotundă sau ovală. 4. scurtă scriere literară în proză, articol critic în care se schițează portretul unei personalități. ◊ spectacol, emisiune dedicată evocării unui scriitor, muzician etc. (< it.
medaglione, fr.
médaillon)
medalion (Dicționaru limbii românești, 1939)*medalión n., pl.
oane (fr.
*médaillon, d. it.
medaglione, augm. d.
medaglia, medalie; sp.
medallon, pg.
medalhâo). Gĭuvaĭer care se închide și se deschide, care poate avea în el un chip și care se poartă de femeĭ la gît.
medalion (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)medalión (-li-on) s. n.,
pl. medalioánemedalion (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)medalion n.
1. medalie mare;
2. bijuterie ovală în care se închide un portret, păr, etc.;
3. basso-relief de formă rotundă.