master (Marele dicționar de neologisme, 2000)MÁSTER1 s.m. (În țările de limbă engleză) Titlu universitar, precedând pe cel de doctor, care se acordă la unul sau doi ani după terminarea facultății. (< engl.
master)
master (Marele dicționar de neologisme, 2000)MÁSTER2 s.n. (Inform.) Ultima listare a unui text înainte de fotocopiere. (< amer.
master)
master (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)MÁSTER, (1) mastere, s. n.,
(2) masteri, s. m. 1. S. n. Masterat.
2. S. m. Persoană care a obținut acest titlu. – Din
engl. master.master (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)máster1 (absolvent de masterat)
s. m.,
pl. másterimaster (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)máster2 (masterat)
s. n.,
pl. másteremaster (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MASTER [má:stə],
William Howell (1915-2001), medic și sexolog american. Împreună cu soția sa, Virginia E.
Johnson, inițiază terapiile impotenței și frigidității („Dizarmoniile sexuale și tratamentul lor”, „Dragoste și sexualitate”).