mast (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAST, masturi, s. n. Construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă, când se sapă la adâncimi mici. – Din
germ. Mast.mast (Dicționar de neologisme, 1986)MAST- v.
masto-.
mast (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAST1 s. n. construcție metalică mobilă, folosită ca turlă de sondă. (< germ.
Mast)
mast (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAST2(O)-, -MASTÍE elem. „mamelă”. (< fr.
mast/o/-, -mastie, cf.
gr. mastos)
mast (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))MAST, maste, s. n. Construcție metalică mobilă, folosită provizoriu ca turlă de sondă, când se sapă la adâncimi mici. –
Germ. Mast.mast (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mast s. n.,
pl. másturi