mansup - explicat in DEX

mansup (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MANSÚP, mansupuri, s. n. (Înv.) Funcție, dregătorie, slujbă. – Din tc. mansip.

mansup (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
mansúp (mansúpuri), s. n. – Însărcinare, serviciu. Tc. mansup (Șeineanu, 246; Ronzevalle 165), cf. ngr. μανσούπι, sb. mansub. Sec. XVIII, înv.

mansup (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mansúp (înv.) s. n., pl. mansúpuri

mansup (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mansup n. funcțiune înaltă boierească (în epoca fanariotă): îl rog să te puie la vreun mansup FIL. [Turc. MANSUP].