maldăr (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÁLDĂR, maldăre, s. n. 1. Mulțime de obiecte de același fel, îngrămădite unele peste altele;
p. ext. cantitate mare dintr-o anumită materie.
2. Grămadă de tulpini, de plante secerate, de nuiele, de crengi etc. (legate la un loc). ♦ Grămadă (nu prea mare) de fân, de paie, de iarbă cosită etc. [
Var.:
máldur s. n.] –
Et. nec.