magnetizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAGNETIZÁNT, -Ă, magnetizanți, -te, adj. (Despre un câmp magnetic) Care poate realiza
magnetizarea unui corp. ♦ (Despre un dispozitiv) Care poate produce un câmp magnetic. – Din
fr. magnétisant.magnetizant (Dicționar de neologisme, 1986)MAGNETIZÁNT, -Ă adj. 1. Care magnetizează.
2. (
Fig.) Fascinant. [Cf. fr.
magnétisant].
magnetizant (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAGNETIZÁNT, -Ă adj. 1. care are puterea de a magnetiza. 2. (fig.) fascinant. (< fr.
magnétisant)
magnetizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)magnetizánt adj. m.,
pl. magnetizánți; f. magnetizántă, pl. magnetizánte