lumen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LÚMEN, (
1)
lumeni, s. m. (
2)
lumene, s. n. 1. S. m. Unitate de măsură a fluxului luminos.
2. S. n. Canal al unui organ anatomic cavitar (intestin, vas sangvin) sau al unor fibre textile. – Din
fr. lumen.lumen (Dicționar de neologisme, 1986)LÚMEN s.m. (
Fiz.) Unitate de măsură a fluxului luminos emis de către o sursă punctiformă cu intensitatea de o candelă în unitatea de unghi solid de 1 steradian. //
s.n. Canal al unui organ cavitar sau al unor fibre textile. ♦ Cavitatea celulară. [< fr.
lumen, cf. lat.
lumen – lumină].
lumen (Marele dicționar de neologisme, 2000)LÚMEN I.
s. m. unitate de măsură a fluxului luminos, egală cu fluxul emis de o sursă punctiformă și izotropă cu intensitatea de o candelă într-un unghi solid de 1 steradian. II. s. n. deschidere a unui organ anatomic cavitar sau a unor fibre de plante. (< fr., lat.
lumen)
lumen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lúmen1 (unitate de măsură)
s. m.,
pl. lúmeni; simb. lmlumen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lúmen2 (canal al unui organ)
s. n.,
pl. lúmenelumen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LÚMEN, (1) lumeni, s. m., (2)
lumene, s. n. 1. S. m. Unitate de măsură a fluxului luminos. 2.
S. n. Spațiul din interiorul unui organ tubular (intestin, vas sangvin) sau al unor fibre textile. — Din
fr. lumen.