luceafăr (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LUCEÁFĂR, luceferi, s. m. 1. Nume popular al planetei Venus și ai altor stele strălucitoare. ◊
Luceafărul-de-Dimineață sau
Luceafărul-de-Ziuă, Luceafărul-Porcilor, Luceafărul-Boului = planeta Venus (văzută dimineața, înainte de răsăritul soarelui).
Luceafărul-de-Seară sau
Luceafărul-de-Noapte, Luceafărul-Ciobanilor = planeta Venus (văzută seara).
Luceafărul-cel-Mare-de-Miezul-Nopții sau
Luceafărul-cel-Frumos = steaua Vega din constelația Lirei.
Luceafărul-Porcesc sau
Luceafărul-Porcar = steaua Aldebaran din constelația Taurului.
Luceafărul-cel-Mare-de-Noapte = steaua Hiperion.
2. Fig. Epitet dat unui bărbat cu calități deosebite. –
Lat. Lucifer.