logaritm - explicat in DEX



logaritm (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LOGARÍTM, logaritmi, s. m. Putere la care trebuie ridicat un anumit număr pozitiv, numit bază, spre a obține numărul dat. ◊ Logaritm zecimal = logaritm a cărui bază este numărul 10. Tablă (sau tabelă) de logaritmi = (carte cuprinzând) tabelele logaritmului unor numere, cu care se pot calcula logaritmii tuturor numerelor. – Din fr. logarithme.

logaritm (Dicționar de neologisme, 1986)
LOGARÍTM s.m. (Mat.) Putere la care trebuie ridicat un anumit număr (numit bază) pentru a obține un număr dat. ◊ Logaritm zecimal = logaritm având ca bază numărul 10. [< fr. logarithme, cf. gr. logos – proporție, arithmos – număr].

logaritm (Marele dicționar de neologisme, 2000)
LOGARÍTM s. m. (mat.) putere la care trebuie ridicat un anumit număr (bază) pentru a obține un număr dat. ♦ ~ zecimal = logaritm având ca bază numărul 10. (< fr. logarithme)

logaritm (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
LOGARÍTM (‹ fr. {i}; {s} gr. logos „raport” + arithmos „număr”) s. m. Logaritmul unui număr = puterea la care trebuie ridicat un anumit număr pozitiv, numit bază, pentru a ne da numărul dat. L. neperian = l. a cărui bază este numărul transcendent e (e = 2,718...). L. zecimal = l. a cărui bază este numărul 10.

logaritm (Dicționaru limbii românești, 1939)
*logarítm m. (vgr. lógos, cuvînt, și arithmós, număr). Mat. Număr luat într´o progresiune aritmetică și care răspunde unuĭ număr luat într´o progresiune geometrică: logaritmiĭ aŭ fost inventațĭ de Scoțianu Napier († 1617).

logaritm (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
logarítm s. m., pl. logarítmi

logaritm (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
logaritm m. numere cari, substituindu-se altora date într’o chestiune, pot înlocui înmulțirea cu o adunare și împărțirea cu o scădere: table de logaritmi.

logaritm (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LOGARÍTM, logaritmi, s. m. Putere la care trebuie ridicat un anumit număr pozitiv, numit bază, spre a obține numărul dat.Logaritm zecimal = logaritm a cărui bază este numărul 10. Tablă (sau tabelă) de logaritmi = (carte cuprinzând) tabelele logaritmului unor numere, cu care se pot calcula logaritmii tuturor numerelor. — Din fr. logarithme.