lizină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIZÍNĂ, lizine, s. f. Aminoacid principal cu înalte calități nutritive, conținut în cantități variabile în majoritatea proteinelor vegetale și animale. – Din
fr. lysine.lizină (Dicționar de neologisme, 1986)LIZÍNĂ s.f. (
Biol.)
1. Aminoacid indispensabil creșterii.
2. Substanță organică având proprietatea de a dizolva globulele roșii, bacteriile și celulele țesuturilor. [< fr.
lysine].
lizină (Marele dicționar de neologisme, 2000)LIZÍNĂ s. f. 1. aminoacid indispensabil creșterii. 2. enzimă care poate dizolva un element celular sau tisular ori un germen microbian. (< fr.
lysine)
lizină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)lizínă s. f.,
g.-d. art. lizínei; pl. lizínelizină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LIZÍNĂ, lizine, s. f. Aminoacid esențial cu înalte calități nutritive, conținut în cantități variabile în majoritatea proteinelor vegetale și animale. — Din
fr. lysine.