linon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LINÓN s. n. v. linou.linon (Dicționar de neologisme, 1986)LINÓN s.n. v.
linou.
linon (Dicționaru limbii românești, 1939)*linón n., pl.
oane saŭ și
urĭ (fr.
linon, d.
lin, in). Un fel de pînză de in foarte fină și deasă.
linon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!linón s. n.; (sorturi)
pl. linónurilinon (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)linon n. pânză de in foarte fină.
linon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)LINÓN, (
2)
linonuri, s. n. 1. Olandă subțire pentru batiste, bluze, lenjerie de damă etc.
2. Sort de linon (
1). [
Var.:
linó, linóu s. n.] — Din
fr. linon.