linciuri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LINCIURÍ, linciuresc, vb. IV.
Refl. (
Reg.) A se băga în apă bălăcindu-se, împroșcând apa etc. – Formație onomatopeică.
linciuri (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)linciurí,
linciurésc, vb. IV refl. (reg.)
1. a se bălăci în apă, stropind.
2. a se spăla cu prea puțină apă.
linciuri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)linciurí (a ~) (
reg.)
(-ciu-) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. linciurésc, imperf. 3
linciureá; conj. prez. 3
să linciureáscălinciurì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)linciurì v. Mold. a bălăci:
nu te-ai mai linciuri atât în cele ape CR. [Origină necunoscută].