lincăi - explicat in DEX

lincăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
LINCĂÍ, pers. 3 lincăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre pânza unei corăbii) A se umfla de vânt. – Cf. sl. lenkti.

lincăi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
lincăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 líncăie, imperf. 3 sg. lincăiá; conj. prez. 3 să líncăie

lincăi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
LINCĂÍ, pers. 3 lincăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre pânza unei corăbii) A se umfla de vânt. — Cf. sl. lenkti.